Conceptul de „smart city” a fost promovat in administratia publica ca un model de oras care pune cetateanul in centrul deciziilor, folosind tehnologia pentru a imbunatati calitatea vietii urbane, eficienta serviciilor publice si interactiunea dintre administratie si comunitate.

Timp de mai multi ani, municipiul Alba Iulia a fost prezentat drept un exemplu de „smart city” la nivel national. Administratia locala condusa de Mircea Hava a construit o ampla strategie de comunicare in jurul acestui concept, pozitionand orasul ca un laborator de inovare digitala. In realitate, Alba Iulia a functionat in mare parte ca un spatiu de testare pentru companii interesate sa piloteze si sa valideze solutii tehnologice aflate la inceput de drum.

In perioada 2016-2019, in Alba Iulia au fost propuse 106 proiecte pilot de tip smart city, dintre care 67 au fost efectiv implementate si testate. Acestea au acoperit o gama larga de initiative, de la retele WiFi gratuite in spatii publice, treceri de pietoni inteligente si sisteme de masurare a calitatii aerului in autobuze, pana la solutii de monitorizare energetica sau iluminat inteligent.

Dupa finalizarea etapelor de testare, majoritatea companiilor implicate au ramas cu studiile si rezultatele obtinute, in timp ce orasul a pastrat mai degraba eticheta de „smart city” decat un portofoliu solid de solutii functionale. In unele cazuri, echipamentele utilizate in proiectele pilot au fost returnate firmelor, odata cu incheierea testarilor.

In timp, perceptia publica asupra conceptului de „smart city” s-a schimbat. Localnicii au inceput sa foloseasca termenul cu ironie, facand referire la problemele nerezolvate din infrastructura orasului, de la drumuri neasfaltate pana la gropi in carosabil, catalogate ironic drept „smart”.

Printre proiectele propuse in acea perioada s-a numarat si un sistem integrat de management al traficului rutier si supraveghere video, asociat proiectelor de mobilitate urbana, care nu a putut fi implementat la acel moment.

Ce proiecte mai sunt functionale la final de 2025

Potrivit unui raspuns oficial transmis de Primaria Alba Iulia in baza Legii 544/2001, la finalul anului 2025 mai sunt functionale doar cateva dintre proiectele smart city implementate intre 2016 si 2018. Acestea sunt:

• iluminat inteligent

• platforma pentru produse locale

• asistenta pediatrica digitala

• retele WiFi publice

• monitorizare energetica

• sistem termodinamic

• laborator de informatica

• iluminat inteligent in scoli

• imbunatatirea site-ului institutional

Initiative care au evoluat in proiecte mai ample

Administratia locala precizeaza ca o parte dintre initiativele din perioada smart city au stat la baza unor proiecte de anvergura mai mare, finantate ulterior din fonduri europene. Printre acestea se numara:

• aplicatie pentru managementul incidentelor

• programare online pentru cununii

• barometru comunitar

• bugetare participativa

• extinderea retelei WiFi in oras

• modernizarea iluminatului municipal

• treceri de pietoni inteligente

• managementul traficului

In paralel, in anii urmatori au fost atrase fonduri pentru alte proiecte de digitalizare. In Cetatea Alba Carolina, principalele obiective turistice au fost dotate cu coduri QR care ofera informatii vizitatorilor. De asemenea, prin finantari AFCN, pe fatada muzeului Principia a fost instalat un ecran interactiv care permitea interactiunea virtuala cu personaje istorice, insa acesta nu mai este functional in prezent.

Mobilitate urbana si proiecte blocate

In cadrul proiectelor de mobilitate urbana au fost amenajate statii pentru inchirierea bicicletelor electrice. Cu toate acestea, sistemul nu a devenit operational nici pana in prezent. De peste un an, implementarea este blocata de probleme birocratice, fiind necesara atat dezvoltarea unei aplicatii mobile dedicate, cat si incheierea unui contract pentru mentenanta bicicletelor.

sursa: Alba24 Ro