Astăzi este: 06.08.2026
România traversează un moment decisiv în procesul de transformare digitală. Deși în ultimii ani au fost lansate numeroase proiecte și au fost alocate fonduri importante pentru digitalizarea administrației publice, adevărata provocare nu mai este reprezentată de tehnologie sau de finanțare, ci de modul în care este organizat și funcționează statul.
Într-un articol publicat în Agora Digi, Sebastian Burduja, fost ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, susține că România are șansa de a face un "leapfrog" tehnologic - un salt direct de la administrația construită pe documente și proceduri birocratice la un stat superinteligent, capabil să utilizeze datele și inteligența artificială pentru a oferi servicii publice moderne și eficiente.
Potrivit autorului, obstacolul principal nu îl reprezintă infrastructura digitală sau lipsa investițiilor, ci faptul că multe instituții continuă să reproducă în mediul digital aceleași procese birocratice existente pe hârtie. În loc să elimine pașii inutili și să simplifice relația dintre cetățean și administrație, numeroase proiecte informatizează proceduri vechi, fără a schimba modul în care acestea funcționează.
Această abordare reduce impactul investițiilor și încetinește transformarea administrației publice, chiar și în contextul în care România beneficiază de finanțări europene consistente dedicate digitalizării.
Conceptul de stat superinteligent presupune depășirea modelului clasic de e-guvernare și construirea unei administrații care utilizează în mod integrat datele, automatizarea și inteligența artificială pentru a anticipa nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri.
Într-un astfel de model, informațiile nu mai sunt colectate de fiecare instituție separat, ci circulă securizat între autorități, serviciile publice sunt integrate, iar procesele administrative sunt simplificate și automatizate. Cetățeanul nu mai este obligat să furnizeze de fiecare dată aceleași documente sau informații, iar instituțiile pot lua decizii mai rapide și mai bine fundamentate.
Dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale oferă administrațiilor publice oportunitatea de a automatiza activitățile repetitive, de a analiza volume mari de date și de a furniza servicii mai rapide și mai personalizate.
AI poate contribui la reducerea timpilor de procesare, identificarea fraudelor, optimizarea cheltuielilor publice și îmbunătățirea relației dintre stat și cetățean. Totuși, succesul acestor inițiative depinde de existența unor baze de date interoperabile, a unor standarde comune și a unei infrastructuri digitale solide.
Digitalizarea eficientă nu înseamnă doar implementarea unor platforme noi sau achiziția unor soluții software. Înainte de automatizare, instituțiile trebuie să își simplifice procedurile, să elimine redundanțele și să regândească fluxurile administrative.
Doar după această etapă tehnologia poate genera beneficii reale, reducând costurile, timpul de răspuns și birocrația pentru cetățeni și companii.
Transformarea administrației într-un stat inteligent reprezintă mai mult decât un proiect IT. Ea poate deveni unul dintre principalele motoare ale competitivității economice, ale atragerii investițiilor și ale creșterii eficienței sectorului public.
În contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale și al investițiilor europene în infrastructura digitală, România are oportunitatea de a recupera decalajele istorice și de a construi servicii publice adaptate economiei digitale.
Trecerea de la "statul pe hârtie" la "statul superinteligent" presupune însă mai mult decât implementarea unor noi tehnologii. Ea necesită schimbarea culturii organizaționale, colaborare între instituții și o strategie coerentă care să pună cetățeanul și eficiența administrativă în centrul transformării digitale.
sursa: https://www.digi24.ro/opinii/agora-digi/de-la-statul-pe-hartie-la-statul-superinteligent-saltul-in-viitor-pe-care-romania-trebuie-sa-l-faca-3861459
0 Commentarii