Cluj-Napoca, considerat mult timp epicentrul industriei IT din România, traversează în prezent o perioadă de instabilitate profesională tot mai accentuată. Un caz elocvent este cel al unui tânăr programator cu peste trei ani de experiență în dezvoltare software pe tehnologii precum JavaScript, React, PHP, Laravel și SQL. Acesta a aplicat în doar patru luni la peste 250 de poziții din domeniu, însă răspunsurile primite au fost adesea negative sau inexistente.

Doar 17 dintre aplicațiile sale au dus la interviuri tehnice, iar în 47 de cazuri a primit refuzuri oficiale. Restul au fost marcate de ghosting – o practică din ce în ce mai frecventă în recrutare, prin care candidații nu mai primesc niciun fel de răspuns după procesul de selecție. Programatorul a relatat, de asemenea, că a transmis între 150 și 200 de mesaje personalizate pe LinkedIn către recrutori, însă cu rezultate minime.

Pe lângă lipsa oportunităților concrete, candidatul a semnalat existența unor interviuri formale organizate fără intenția reală de a angaja, ci mai degrabă pentru a obține o imagine actualizată a pieței. Aceste interviuri presupun uneori sesiuni de două ore de evaluare tehnică, urmate de lipsa completă a feedback-ului. În consecință, tânărul acuză o stare de epuizare emoțională, alimentată de lipsa perspectivelor și de presiunea financiară: deși a luat în calcul sprijinul psihologic, a renunțat din rațiuni economice.

Cazul său nu este singular. În contextul economic actual, numeroase companii din Cluj au redus sau suspendat angajările. Giganți precum Cognizant, Endava, Broadridge sau Gameloft au efectuat concedieri masive sau au restrâns operațiunile din România, invocând adaptarea la condițiile de piață. Doar Endava, una dintre cele mai importante companii IT din țară, a pierdut peste 1.000 de angajați într-un singur an.

Deși aceste reduceri de personal sunt frecvent explicate prin restructurări, în spatele deciziilor se află adesea rațiuni de eficientizare financiară: multe companii au menținut sau chiar crescut profiturile în timp ce își diminuau forța de muncă. În paralel, Inteligența Artificială contribuie la transformarea pieței: automatizările afectează posturile de entry-level, cum sunt cele în customer support, procesare date sau testare. Însă specialiștii subliniază că IA nu poate înlocui complet contribuția umană, ci doar o poate susține în anumite activități.

Contextul mai larg ridică și întrebări legate de responsabilitatea fiscală a marilor companii. Se reiau periodic acuzațiile privind externalizarea profiturilor prin împrumuturi către firmele-mamă, practică ce reduce baza de impozitare locală și adâncește deficitul bugetar. În acest cadru, România înregistrează cel mai mare gap de TVA din UE, de peste 30%, comparativ cu media europeană de doar 6%.

Exemplul de la Nokia Jucu din 2011 rămâne emblematic. După ce a beneficiat de subvenții guvernamentale, compania finlandeză a închis fabrica, afectând peste 2.200 de angajați. Istoria pare să se repete acum cu industria IT. Eliminarea recentă a facilităților fiscale pentru sectorul tehnologic, odată cu adoptarea „ordonanței trenuleț”, a amplificat tendințele de reducere a activității și concedieri.

Pe acest fond, mii de studenți din Cluj, atrași de mirajul carierei în IT, se confruntă cu o realitate mai dură decât se așteptau. Mulți tineri intrați în industrie prin stagii sau poziții de juniori, fără să aducă valoare imediată companiilor, se regăsesc acum în situații de incertitudine sau șomaj.

Pe lângă impactul în piața muncii, industria IT a contribuit și la creșterea exponențială a prețurilor imobiliare în Cluj-Napoca. În 2024, prețul mediu al unui apartament nou a depășit 3.200 de euro/mp, mai mare decât în București. Specialiștii estimează că, fără o intervenție urbanistică semnificativă, aceste valori pot ajunge la 5.000 de euro/mp în următorii ani.

În concluzie, cazul tânărului programator este simbolic pentru transformările profunde din IT-ul românesc. Deși tehnologia rămâne un sector strategic, piața s-a suprasaturat în unele zone și cere recalibrare. Rămâne de văzut dacă fenomenul actual este o corecție temporară sau semnalul unui declin mai amplu al așa-numitului „Silicon Valley de România”.

sursa: https://gazetadecluj.ro/