Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a fost ținta unui atac cibernetic care a atras atenția atât a autorităților, cât și a mediului de afaceri, în contextul în care instituția gestionează programe strategice și fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea României. Primele informații apărute în spațiul public indicau posibilitatea ca atacatorii să fi compromis baza de date aferentă proiectelor și beneficiarilor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă aceste informații au fost ulterior nuanțate de reprezentanții ministerului.

Potrivit informațiilor inițiale, departamentul IT al ministerului a solicitat sprijinul Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), fiind convocată și o ședință de urgență pentru evaluarea incidentului și limitarea efectelor acestuia. La acel moment nu existau informații clare privind amploarea atacului, posibilitatea recuperării datelor sau existența unei eventuale exfiltrări de informații.

Ulterior, MIPE a transmis că incidentul a vizat Aplicația Achiziții Beneficiari Privați, o platformă care nu este utilizată pentru implementarea proiectelor finanțate prin PNRR. Oficialii au subliniat că sistemele care gestionează fondurile europene și implementarea proiectelor nu au fost afectate, iar echipele tehnice lucrează împreună cu instituțiile competente pentru analiza incidentului și readucerea aplicației în stare de funcționare.

Chiar dacă impactul asupra PNRR a fost infirmat, incidentul readuce în discuție nivelul de reziliență al infrastructurilor digitale din sectorul public. Instituțiile care administrează volume mari de date și procese critice reprezintă ținte constante pentru atacatori, iar orice întrerupere poate genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare și afectarea încrederii beneficiarilor.

Atacurile cibernetice asupra instituțiilor publice au devenit tot mai sofisticate în ultimii ani, utilizând tehnici precum ransomware, furtul de credențiale, exploatarea vulnerabilităților software sau compromiterea conturilor privilegiate. Din acest motiv, investițiile în securitate cibernetică nu mai pot fi privite exclusiv ca o obligație de conformitate, ci ca o componentă strategică a transformării digitale.

Experții în securitate recomandă implementarea unor mecanisme moderne de protecție, inclusiv autentificare multifactor, monitorizare permanentă a infrastructurilor IT, copii de siguranță izolate, segmentarea rețelelor și exerciții periodice de răspuns la incidente. La fel de importantă este și colaborarea rapidă dintre instituții, furnizorii de tehnologie și autoritățile specializate, astfel încât eventualele incidente să fie identificate și limitate înainte de a produce efecte majore.

Evenimentul de la MIPE reprezintă încă o dovadă că digitalizarea și securitatea cibernetică trebuie să evolueze împreună. Pe măsură ce administrația publică își extinde serviciile digitale, protejarea infrastructurilor critice devine o condiție esențială pentru continuitatea activităților, protecția datelor și încrederea cetățenilor și a mediului de afaceri în serviciile digitale ale statului.

sursa: https://www.stiripesurse.ro/atac-cibernetic-de-amploare-la-ministerul-investitiilor-si-proiectelor-europene-surse-baza-de-date-pnrr-a-fost-stearsa_3904004