După un deceniu în care a fost promovat drept „Silicon Valley-ul României”, Cluj-Napoca se confruntă cu o schimbare de paradigmă în industria IT. De la o creștere explozivă, stimulată de investiții străine, facilități fiscale și un val constant de absolvenți în domeniul tehnologic, orașul intră acum într-o perioadă de reajustare dureroasă.

Concedierile recente, care afectează mii de specialiști, ridică întrebări privind sustenabilitatea modelului de dezvoltare. Companii de top precum Cognizant, Endava, Broadridge sau Gameloft fie și-au redus activitatea, fie au disponibilizat angajați în masă. Doar Endava, una dintre cele mai mari firme de software din România, a pierdut peste 1.000 de angajați într-un an. Broadridge a procedat la concedieri în mai multe birouri din lume – inclusiv în România, Franța, Hong Kong și Filipine – fără preavizuri negative anterioare, dar cu compensări financiare sub clauze stricte de confidențialitate.

De ce concediază companiile care, în paralel, raportează profituri stabile sau în creștere? Răspunsul pare să țină de o reevaluare a eficienței și a structurii costurilor, dar și de impactul scăderii subvențiilor fiscale. Eliminarea facilităților pentru angajații din IT (scutiri de impozit pe venit pentru salarii sub 10.000 lei) a redus atractivitatea pieței românești. Guvernul a justificat măsura ca fiind necesară pentru echilibrarea bugetului național, însă efectele în industria IT sunt deja vizibile.

În paralel, ascensiunea inteligenței artificiale (AI) accelerează transformarea pieței muncii. Un raport Goldman Sachs estimează că AI ar putea înlocui până la 300 de milioane de locuri de muncă la nivel global până în 2030, afectând cel puțin 25% din activitățile din Europa și SUA. În România, IA a început deja să preia sarcini repetitive precum suportul clienți, procesarea datelor sau testarea software-ului. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că AI nu va înlocui complet resursa umană, ci va redefini multe roluri.

Dincolo de provocările tehnologice, industria IT se confruntă cu un cadru fiscal problematic. România înregistrează cea mai mare rată de necolectare a TVA din UE – 30,6%, față de media europeană de 6%, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene. În acest context, sunt reluate suspiciunile privind optimizarea fiscală a multinaționalelor, care ar raporta profituri minime în România, externalizând câștigurile către firmele-mamă.

Această ipoteză nu este nouă. Încă din 2018, fostul lider politic Liviu Dragnea ridicase problema subraportării profiturilor de către companiile străine. Deși extrem de controversat la acel moment, subiectul revine în actualitate, alimentat de reducerea activității firmelor care anterior operau profitabil și beneficiau de sprijin guvernamental. Exemplul istoric al fabricii Nokia din Jucu, închisă în 2011 după primirea de subvenții, rămâne emblematic. 2.200 de angajați au fost atunci disponibilizați peste noapte, după ce compania a anunțat mutarea producției în Asia.

Astăzi, istoria pare să se repete în sectorul IT. Clujul, oraș cu un ecosistem tech puternic și peste 90.000 de studenți anual, devine vulnerabil. Tinerii absolvenți, odată văzuți ca viitorul digital al României, sunt primii afectați de concedieri. Stagiarii și juniorii – angajați în valuri pentru a susține expansiunea rapidă – sunt acum victimele primelor tăieri de bugete. Companiile reduc costuri și reevaluează aportul real al resurselor umane.

Pe lângă șocul din IT, efectele se resimt și în sectorul imobiliar. Boom-ul salariilor din tehnologie a umflat prețurile locuințelor în Cluj-Napoca, unde prețul mediu pe metrul pătrat ajunge la 3.200 euro, depășind Capitala. Fără măsuri urgente de deblocare urbanistică, experții avertizează că prețurile ar putea atinge 5.000 euro/mp în următorii ani. Cererea rămâne mare, în special din partea freelancerilor, studenților și profesioniștilor tech, dar oferta este rigidă, iar infrastructura urbană limitată.

Un alt factor agravant este eșecul parțial al virtualizării post-pandemice. Marile companii tech au mizat pe comportamente digitale durabile – educație online, muncă remote, metavers –, dar odată cu revenirea la normalitate, interesul pentru aceste produse a scăzut. Astfel, investițiile masive în tehnologii de viitor s-au transformat în costuri nejustificate, forțând reduceri și restructurări.

Industria IT din Cluj-Napoca nu este în colaps, dar trece printr-o corecție severă. Boom-ul economic a fost alimentat de un model bazat pe creștere rapidă, facilități fiscale și optimism. Acum, când acești piloni se clatină, ecosistemul trebuie să se adapteze. Soluțiile nu pot fi improvizate – este nevoie de reforme fiscale, politici de retenție a talentului, investiții în infrastructură urbană și, mai ales, o strategie coerentă pentru reconversia profesională a noii generații. Bula IT nu s-a spart definitiv, dar se reconfigurează în tăcere. Iar România trebuie să decidă dacă rămâne doar un furnizor ieftin de forță de muncă sau un jucător matur într-o piață globală a inovației.

sursa: https://gazetadecluj.ro/industria-it-din-cluj-napoca-AC-silicon-valley-in-valea-plansetelor-tot-mai-multe-concedieri/