Cristina Cosma, expert român cu o carieră de peste 16 ani în cadrul Comisiei Europene, a fost numită, în iunie 2025, director-adjunct al Unității Europa Interoperabilă din cadrul Directoratului General pentru Servicii Digitale. Din această poziție, Cosma va coordona implementarea unei serii de măsuri strategice menite să transforme modul în care cetățenii europeni interacționează cu administrațiile naționale și transfrontaliere.

După ce a activat în această unitate între 2018 și 2022, iar ulterior în Directoratul General pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie, Cristina Cosma revine pentru a contribui la implementarea Legii Europa Interoperabilă — un instrument-cheie pentru viitorul digital al Uniunii Europene.

Într-un interviu acordat platformei Interoperable Europe, Cosma a ilustrat viziunea sa pentru o Europă digitală fără granițe administrative: „Voi ști că sistemul funcționează cu adevărat când voi putea merge în Franța cu buletinul belgian și voi putea cumpăra medicamentul prescris de medicul din România. Sau când certificatul meu românesc de naștere va fi disponibil digital, sau nici măcar nu va mai fi necesar pentru că administrația știe deja unde m-am născut”.

Pandemia COVID-19 a accelerat digitalizarea serviciilor publice, arătând cât de esențială este conectivitatea. Fondurile europene pentru redresare și reziliență au contribuit substanțial, 20% dintre acestea fiind direcționate către digitalizare. România, de exemplu, a dezvoltat în acest context portaluri pentru servicii adresate cetățenilor din diaspora, facilitând programarea la consulate și accesul la documente esențiale.

Potrivit OECD, Europa este în avangarda digitalizării serviciilor publice. Există deja soluții interoperabile în toate cele 27 de state membre, însă provocarea majoră rămâne interoperabilitatea transfrontalieră — aflată în prezent la un nivel de implementare de aproximativ 77%, cu obiectivul de a atinge 100% până în 2030.

Unul dintre obiectivele prioritare ale Cristinei Cosma este ca statele membre să înceapă să evalueze impactul digital al propunerilor europene și să alinieze legislațiile naționale în mod coerent. „Aș considera un mare succes dacă am reuși să obținem un set de reguli comune pentru testarea acestor măsuri înainte de implementarea la scară largă”, a declarat aceasta.

Un pilon central al transformării digitale este utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale în serviciile publice. Cosma oferă exemple concrete: administrația să proceseze automat beneficiile după nașterea unui copil, să identifice deficite de infrastructură educațională pe baza datelor demografice sau să permită înregistrarea unei firme într-un stat și operarea sa în toate cele 27 de țări UE fără birocrație suplimentară.

Această viziune presupune colectarea și procesarea inteligentă a datelor, permițând funcționarilor publici să se concentreze pe relația cu cetățenii. Totodată, este esențial ca aceste procese să fie conforme cu valorile europene: consimțământ informat, confidențialitate, eficiență energetică și implicare umană constantă în luarea deciziilor.

„AI oferă oportunități uriașe, dar vine cu responsabilități la fel de mari. Nu trebuie să ratăm acest tren, însă trebuie să ne asigurăm că rămâne pe șinele valorilor europene”, a concluzionat Cristina Cosma.