Un val nejustificat de mare de articole ce împrumută grosolan texte unul de la altul, anunță o iminentă criză în industria autohtonă de IT. O serie de aspecte sunt deranjante:

• mai toate articolele publicate sunt nedocumentate,
• în general, ce se publică despre IT în România, are o serioasă notă de exagerare, prezentând România ca un fel de pepiniera globală de specialiști, fără de care probabil planeta s-ar învârti mai încet. 
• tendința absurdă a presei românești de “churnalism”, respectiv de a prelua știri, fără niciun fel de documentare, fapt ce duce la răspândirea rapidă de informații false.

Înainte de a cânta Prohodul unei industrii ce realizează 8% din Produsul Intern Brut (PIB), industrie pe care aș cataloga-o importantă nu doar prin prisma veniturilor aduse ci și prin faptul că ajută deja, de ceva vreme, la dezvoltarea unei pături sociale medii-superioare cu venituri decente și oarece educație, exact ce lipsește în România, sunt necesare unele precizări și nuanțări. Aici se investește în educația copiilor, călătorii, cultură, sănătate, pe lângă supra-popularele case și mașini. Este o industrie importantă, care dacă pică, va trage în jos arii ale economiei care nu sunt legate în mod direct, cel puțin nu aparent. Așadar, nu ar trebui să ne bucure o potențială criză în domeniu, ci ar trebui să analizăm ce putem face să o protejăm de vremea rea, pentru a pune la adăpost ecosistemul creat în jurul industriei IT (familii, servicii adresate lor, și chiar piața imobiliară și auto în anumite zone ale țării).

Dar înainte de a sări la concluzii și soluții, propun să analizăm un pic ce înseamnă industria IT în România, cum ne raportăm la ansamblul economiei și la piața internațională, despre ce “val de layoff-uri” vorbim și cam ce ar putea urma în viitorul apropiat.

Situația la nivel global

În ultimii ani, industria IT a fost martora unui val semnificativ de concedieri la nivel global. Site-ul layoffs.fyi, devenit foarte popular în ultima perioadă, urmărește și publică informații despre concedierile la nivel global din industria IT. Conform acestui site în 2023, 1.191 companii au efectuat concedieri la nivel global, 263.180 de angajați fiind concediați. În 2024 avem deja 89.105 de concedieri la nivel global, contorizate de site.

În 2023, companiile de tehnologie cu sediul în Europa au contribuit cu aproximativ 10% din totalul concedierilor la nivel global, respectiv 25.052 angajați, conform sursei citate mai sus. În 2024, avem deja 15.657 concedieri în Europa.

Site-ul statista.com are de asemenea o serie de statistici referitoare la numărul angajaților concediați în ultimii ani. Figura de mai jos prezintă principalele companii și câți oameni au dat aceștia afară.

Fig. 3 – Numărul de angajați din domeniul tehnologiei disponibilizați la nivel mondial între 2020 și 2023, pe companii (sursa: statista.com)

Raportul CompTIA „State of the Tech Workforce” menționează că numărul total de persoane ce lucrează în IT în US este de aproximativ 9,6 milioane în 2023, aceasta reprezentând aproximativ 5,9% din totalul forței de muncă din SUA în 2023. Efectiv, în industria tech din US (adica companii specifice de tehnologie), lucrează aproximativ 6,4 milioane în 2023. În această subcategorie au avut loc majoritatea concedierilor. Industria IT și-a crescut concedierile cu 649% în 2022, cele mai multe de la bula “dot-com” încoace (2000), potrivit „The Challenger Report„.

După o scurtă analiză a articolelor din presa străină de profil, pot fi identificate câteva cauze principale pentru numărul mare de concedieri din ultimii ani:

• Supra-angajarea din timpul pandemiei: potrivit New York Times, de la sfârșitul anului 2019 până la începutul marilor runde de concedieri, numărul angajaților de la Apple, Amazon, Meta, Microsoft și Google a crescut cu peste 900.000. După numeroasele concedieri,  chiar și astăzi, ele angajează 2,16 milioane de oameni, cu 71% mai mult decât înainte de pandemie. O supraevaluare a cererii din timpul pandemiei a condus la o supra-angajare și acum la concedieri masive. (Mark Zuckerberg  într-un interviu:  „I think across the economy, a lot of companies just kind of overbuilt, and then when things went back to pretty close to exactly what they were the way before… I think a lot of companies realized, ‘Hey, we’re kind of not in a good financial place because we overbuilt'”).
• Inflația și ratele ridicate ale dobânzilor: US a fost lovit de un val de inflație serios pe la mijlocul lui 2022, prețurile crescând și cu 9.1%. Inflația anuală tipică în US este undeva la 2%. De asemenea, Federal Reserve a crescut dobânda de referință în perioada 2022-2023, afectând prețul la care companiile se împrumutau de bani.  Astfel, ratele dobânzilor, au crescut la valori de peste 5,5%, față de ratele aproape de zero din timpul pandemiei. În martie 2023, industria IT s-a confruntat cu un alt obstacol, respectiv falimentul Silicon Valley Bank (SVB). SVB a oferit finanțare pentru aproximativ jumătate din companiile americane de IT și asistență medicală. SVB a fost o bancă preferată pentru sectorul tehnologic, deoarece a sprijinit startup-urile, entități pe care nu toate băncile le acceptă la finanțare. Toate aceste probleme de natură economică au împins către un val de reduceri de costuri.
• Reducerea cererii de software și cloud: problemele economice prin care a trecut omenirea ca urmare a pandemiei au influențat negativ cererea de servicii IT în general, dar mai ales de dezvoltare software și găzduire în cloud. Scăderea cererii a lovit masiv în industria de profil.
• Schimbarea focusului către dezvoltări/integrări bazate pe inteligență artificială (AI) sau trecerea la utilizarea unor instrumente bazate pe AI: Există, de asemenea, cazuri în care se fac disponibilizări din cauza tranziției către AI, companiile preferând să investească în dezvoltarea și implementarea capabilităților AI decât să angajeze personal. Această tendință este una naturală, dacă luăm în calcul atenția deosebită acordată domeniului. Totuși, această tranziție este de asemenea și creatoare de noi joburi, dar probabil nu la același nivel numeric. Potrivit analizei CompTIA, citată mai sus, numărul locurilor de muncă nou deschise ce au legătură cu AI-ul sau necesită abilități în domeniu a crescut de la aproximativ 2.000 în decembrie 2023 la 17.479 în ianuarie 2024. Tendință companiilor tech de a se baza din ce în ce mai mult pe AI reiese și din ceea ce a declarat CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, în februarie 2024. Potrivit acestuia, Meta a concediat angajați în ianuarie pentru a reduce costurile  („… so that we can invest in a long-term and ambitious vision around AI. We operate better as a lean company”.). Totuși, un impact clar cuantificabil al transformărilor datorate AI asupra pieței muncii, nu este încă disponibil.
• Efectul de turmă/copycat layoffs: experții din domeniu atrag atenția și asupra fenomenului de turmă, respectiv copycat layoffs. Toată lumea o face, deci de ce să nu fac și eu. Valul de concedieri nu a scăzut prețul acțiunilor pentru marii jucători în tech, ba chiar i-a ajutat să se mențină sau să crească, mulțumind de asemenea investitorii. Așadar, probabil că efectul de turmă a amplificat fenomenul, extinzând-l și către firme care poate nu erau afectate din punct de vedere economic (”Tech industry layoffs are basically an instance of social contagion, in which companies imitate what others are doing”).

Despre industria autohtonă de IT

Presă abundă de articole ce vehiculează diverse cifre relativ la numărul de angajați în IT din țară, unele chiar plasând-o pe locul doi în Europa după numărul de specialiști IT, în 2023! Tot ce pot să spun este că nu am putut identifica date care să susțină astfel de afirmații. Portalul de date al Eurostat include un indicator clar în privința numărului de angajați din sectorul IT, respectiv ”Employed ICT specialists – total”. În 2023, România avea aprox. 196.000 angajați în IT. În 2014 aveam 140.000 de angajați, iar în 2022 (cel mai bun an, aparent) au fost 215.000. Deci, da, la prima vedere, au dispărut aproximativ 19.000 de posturi! Ca și termen de comparație, Germania (angajator de top in UE) are 2,1 mil. angajați în IT, Polonia 744.000, Portugalia 220.000, Ungaria 197.000. În total, la nivelul UE, avem 9,8 mil. angajați în sectorul IT (4.8% din populația activă la nivelul uniunii).

Ca și proporție a numărului de angajați în IT raportat la populația activă totală, iarăși nu stăm pe cât de bine ne-am imagina, România fiind printre codașele clasamentului, cu 2.6% IT-ști din totalul populației active. Este bine-cunoscut faptul că piața românească de profil este axată pe outsourcing, iar aici, probabil, vorbim de o cerere relativ mică pe piața locală, care a influențat în jos acest procent.

Tabel 1 – Proporția specialiștilor IT raportat la populația activă, 2023, Sursă: Eurostat.

În ceea ce privește ponderea relativă a sectorului IT în PIB, avem o declarație recentă a ministrului digitalizării, ce ne spune că sectorul IT din România înseamnă 8% din Produsul Intern Brut (PIB – la un PIB de 321 miliarde euro în 2023, 8% înseamnă 25,68 miliarde euro). Cifrele Eurostat, se opresc la nivelul anului 2021, și indică un procent de 4,47%. În 2010 procentul era la 3%. Media europeană este undeva la 5,49% (la nivelul anului 2021). Malta a avut cel mai mare procent, cu 10,3%, urmată de Cipru cu 8,9% și Bulgaria, unde IT-ul a generat o valoare adăugată echivalentă cu 7,3% din PIB.

Dacă vă mai interesează un alt indicator oarecum rușinos pentru țară, puteți verifica și ”Enterprises that employ ICT specialists”, respectiv procentul organizațiilor care au angajați specialiști IT. Suntem la coada clasamentului cu 10% în 2022. Țările mai ”civilizate” raportează valori de peste 30%. Sper, totuși, că sunt ceva erori cu raportarea acestui indicator, altfel ar însemna că organizațiile de la noi nu prea au IT-iști în schema de personal. 

Pentru alte detalii interesante, există un studiu autohton foarte bun, dar care vizează numai zona de software și servicii IT, realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), pe care îl regăsiți aici.

Fig. 2 – Clasificarea țărilor din Europa Centrală și de Est în funcție de caracteristicile industriei naționale de software și servicii IT (exclusiv întreprinderi cu activitate principală) – Sursă: ANIS

De aici aflăm că industria românească de software și servicii IT (o parte majoritară în sectorul IT) este axată clar pe outsourcing. Pentru necunoscători, outsourcing-ul este o practică de afaceri prin care o companie angajează o parte terță pentru a presta servicii sau a crea bunuri care, în mod tradițional, erau realizate intern de proprii angajați ai companiei. Este important de menționat că outsourcing-ul se poate face prin externalizare către companii specializate, dar mai există și varianta lohn-ului în care o companie își deschide sucursale în țări în care costurile sunt mai mici, iar angajații vor lucra/livra pentru alte țări ale grupului (ex. Multitudinea de centre de excelență existente la noi). Un trend important în piața europeană de outsourcing IT este nearshoring-ul, care devine din ce în ce mai popular. Această abordare oferă avantaje precum o zonă de acoperire mai apropiată, o mai bună sincronizare a fusului orar, o potrivire culturală mai bună și o comunicare mai eficientă. De obicei, outsourcing-ul este adoptat de companii ca o măsură de reducere a costurilor, și după cum se observă, pe plan european, este specific țărilor din sud-est.

Nu aș vrea ca audiența să înțeleagă greșit mesajul. Nu este nimic rău în a face outsourcing, este o industrie prolifică, cu beneficii clare pentru toate părțile implicate. La nivel național, beneficiile sunt reprezentate de veniturile ce intră în firmele respective și în buzunarul angajaților din țară ce prestează activități, precum și know-how-ul aferent, expertiza înregistrată de angajații și companiile românești, care sunt expuse la practicile internaționale. În mod pragmatic, outsourcing-ul, la nivel de țară, creează rapid o resursă de personal super-calificată, foarte utilă. Resursa aceasta de personal poate fi foarte ușor convertită spre proiecte inovative, start-up-uri, dacă mediul socio-economic ar permite așa ceva. Problema la nivel de țară, atunci când faci outsourcing cu pondere mare pe total sector, este că dacă nu ai o strategie națională care să  urmărească și să gestioneze fenomenul, atunci te înclini după cum bate vântul. Dacă piața ta devine scumpă, atunci pierzi din cerere, iar joburile și companiile dispar. Dacă piața globală/regională intră în recesiune, la fel se întâmplă și cu piața locală. Dacă nu ai cerere internă care să absoarbă lipsa cererii externe, intri in criză. Desigur, aceste aspecte trebuie luate în calcul și de actorii privați, nu doar de stat.

Cum stă treaba pe la noi

În clasamentul layoffs.fyi România este menționată cu 3 cazuri: FintechOS, Telenav și Foodpanda, în total 252 de concedieri (FintechOS nu a publicat date despre câți angajați a disponibilizat).

Desigur, acestea nu sunt singurele, alte cazuri sunt dezbătute în presa locală. În cele ce urmează facem un mic “deep dive” în ce s-a întâmplat în ultima perioadă pe piața locală.

În mai 2024, Gameloft a închis complet filiala sa din Cluj. ”La nivel de companie trebuie să reevaluăm în mod constant capacitățile noastre de producție. După o analiză atentă și răspunzând condițiilor unei piețe în continuă schimbare, a devenit necesar să implementăm o reducere a forței de muncă. Din păcate, acest lucru ne aduce în situația de a închide punctul nostru de lucru din Cluj și de a ne despărți de cei 136 de angajați. Această decizie nu a fost una ușoară și înțelegem impactul pe care îl are asupra angajaților afectați. Vom lucra alături de ei, de la caz la caz, pentru a găsi cea mai bună modalitate de a gestiona situația.”, au transmis reprezentanții Gameloft. Biroul din București al companiei rămâne deschis.

Luna mai 2024, marchează probleme și la Atos, unde aparent 150 de persoaneau fost deja disponibilizate, urmând să apară și alte concedieri. Aici nu avem o poziție oficială a companiei, despre motivul concedierilor.

În martie 2024, NTT Data România anunță că renunță la 2% din angajați și colaboratori. Conform informațiilor din articolul economedia.ro, firma are aproximativ 1800 de angajați și colaboratori, așa că vizate de concedieri ar fi 35 de persoane. Zvonistica de rigoare menționează că ceastă decizie a afectat în special angajații care nu sunt activi în proiecte, respectiv cei de pe ”bench” și că numărul celor afectați este mult mai mare. Conform datelor oficiale NTT DATA ROMANIA a avut o cifra de afaceri de aprox. 471 mil. lei in 2022 și 1118 angajați.

În 2023, la nivel global, grupul Vodafone a anunțat cele mai mari concedieri din istorie, vizând 11.000 de posturi la nivel mondial. Aceasta reprezintă aproximativ 12% din forța de muncă a companiei. Scăderea fluxului de numerar precum și performanța  a fost unul dintre motivele acestei decizii. În iunie 2022, compania Vodafone a anunțat concedieri în masa printr-un proces de concediere colectivă, transmițând că va renunța la 300 de locuri de muncă, în contextul unei „reorganizări a companiei”. Aproximativ 5% din totalul angajaților vor fi afectați de concedieri, conform sursei. În septembrie 2018, Vodafone a anunțat că va concedia aproximativ 1.700 de angajați de la centrele de servicii din România, Egipt și India. Aceasta reprezenta aproximativ 8% din forța sa de muncă pe acest segment.

Endava a făcut, de asemenea, ajustări în echipa sa. După publicarea bilanțului anual pe 2023, se observă că numărul mediu de angajați al companiei în 2023 (4.372) a fost cu aprox. 5% mai mic decât în 2022.

În decembrie 2022, compania de divertisment digital, Playtika (230 angajați raportați în România la finalul 2022) a disponibilizat 610 de angajați – 15% din angajații firmei, la nivel global. Nu știm exact câți angajați au fost disponibilizați în România.

Oracle România a avut, de asemenea, probleme la începutul lui 2023. „Conform evaluării actuale a Oracle, implementarea noii strategii globale la nivelul României, pe lângă măsurile de susținere a îmbunătățirii eficienței, va propune desființarea a 184 de posturi la nivel local”, conform sursei.

Fig. 4 – Evoluția nr. de specialiști IT din România, conform Eurostat (mii angajați per an).

Daca urmărim cifrele de mai sus observăm că România s-a întors la valorile din 2019, înainte de pandemie. Creșterea generată de pandemie la nivel global, care pare să fi fost artificială, începe să se stingă și la noi.

Fenomenul PFA-urilor și micro-întreprinderilor ce activează în industria IT, trebuie de asemenea luat în calcul. Conform documentului ”Studiu privind impactul industriei de software și servicii IT în economia României”, publicat de ANIS: ”în ultimii ani, rata de creștere anuală compusă a numărului de micro întreprinderi din industria de software și servicii IT a ajuns la circa 9% după o perioadă de creștere mai lentă (RACC cca. 7% în perioada 2011 2015). Micro întreprinderile care activează în industria de software și servicii IT reprezintă aprox. 90% din totalul întreprinderilor, generând însă mai puțin de 20% din cifra cumulată de afaceri.” Nu este însă foarte clar dacă această creștere accelerată a PFA-urilor acoperă scăderea masivă a numărului de job-uri din 2023. Este bine-cunoscută practica din industrie de a permite personalului să lucreze ca angajat cu CIM sau PFA.

Concluzii

Simpla analiză a cazurilor de disponibilizări, făcute publice în România, nu sunt deloc îngrijorătoare. Cifrele sunt mult prea mici pentru a afecta piața în mod semnificativ.

Totuși, uitându-ne la câțiva indicatori de bază, putem concluziona că piața IT la nivel global este într-un proces serios de restructurare, ce va continua și în 2024. Momentan, cifrele arată că în 2024 se vor pierde mai multe joburi decât în 2023.

Caracterul puternic de destinație de outsourcing al industriei IT locale, face ca aceasta să rămână în bătaia vântului, fiind practic afectată de totalitatea problemelor pe care le poate întâmpina industria globală. Așadar, este normal să ne așteptăm ca valul concedierilor să ne lovească și pe noi, independent de cum evoluează cererea pe piața internă, ce se pare că nu poate compensa sau prelua din acest șoc (deși paradoxal, fondurile disponibile pentru digitalizare sunt din ce în ce mai mari în România, în special în domeniul public).

Cele 19.000 de joburi pierdute în 2023 (8%), reprezintă în mod clar un semnal de alarmă, ce trebuie luat serios în calcul de către autorități, companii și angajați, deopotrivă. Fiecare trebuie sa-și joace rolul, pentru ca industria să-și revină. De asemenea, o analiză riguroasă trebuie realizată pentru descrierea comprehensivă a situației reale, în special de către actorii foarte relevanți (guvern, asociații patronale etc.).

Schimbările legislative aplicate sectorului IT din România, respectiv eliminarea scutirii de impozit pentru salariile de peste 10.000 RON/lună brut, au afectat de asemenea piața muncii în sectorul IT. Momentul aplicării acestor modificări nu pare să fi fost unul bine ales, dacă a fost în vreun fel ales, sau poate doar servit fără o anume analiză în spate. Impactul real însă nu se vede încă, probabil va trebui să așteptăm depunerea bilanțurilor fiscale pe 2024 ca să aflam mai multe. În orice caz, această decizie va atârna mai greu asupra bilanțului sectorial pe 2024. De acum înainte însă, orice fel de modificare legislativă asupra sectorului IT trebuie bine cântărită.

Cred că avem de-a face cu o mică ajustare a sectorului ce trebuie gestionată din timp, pentru a nu degenera. Nu vorbim de scenarii apocaliptice, falimente pe bandă rulantă. Nu este momentul de panică, dar este momentul să ne uităm cu atenție la evoluția fenomenului și să planificăm următoarele mutări.

În primul rând industria și asociațiile patronale trebuie să cuantifice anvergura pericolului și să propună măsuri preventive sau compensatorii.

Cei 196.200 de IT-iști ramași în picioare trebuie să fie conștienți de situația creată și să-și ia măsurile de rigoare. De obicei primele joburi ce dispar în cazul disponibilizărilor sunt cele de tip entry-level, sau “bench-ul”. Stați departe de zonele acelea, investiți în dezvoltare profesională și specializare! Deveniți indispensabili acolo unde lucrați! Este important de luat în calcul și că piața salariilor probabil va stagna, după evoluția spectaculoasă din ultimii ani.

Statul devine esențial, pentru că trebuie să ajute în restabilirea echilibrului prin politici publice eficiente, pe termen scurt și mediu. Industria IT este de importanță strategică pentru orice democrație capitalistă modernă pentru că reprezintă chintesența dezvoltării și adoptării noilor tehnologii în toate sectoarele vieții. Știm bine că fără tehnologie nu prea se mai poate. Ce poate face statul? Căteva propuneri mai jos:

• Politici de subvenții și finanțare pentru inovare și cercetare-dezvoltare în IT. Este o pleiadă de noi tehnologii (începând cu AI) unde ne-am putea încerca norocul. N-ar fi rău să avem mai multe companii precum Bitdefender, UiPath, FintechOS.
• Să promoveze și să atragă investiții străine. Deși percepția publică este că IT-ul stă bine, indicatori relevanți exemplificați mai sus, precum ”nr. de IT-ști raportat la populația activă” sau ”număr de companii în IT” (sursă)  indică contrariul. Deci, mai e loc de creștere.
• Să folosească eficient fondurile europene/PNRR existente pentru impulsionarea cererii pe piața internă. Doar în PNRR sunt disponibile aproape 2 miliarde de euro (1,884.96 mil.) doar pe componenta C7 – Transformarea Digitală. Alte componente au și ele alocate bugete speciale pentru digitalizare.
• Creșterea gradului de digitalizare a României, ce automat va crea cerere de servicii IT în piață. România se află pe locul 26 din 28 la capitolul digitalizare conform DESI 2020. (Comisia Europeană, 2020). Deci nu suntem consumatori de digitalizare. Digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale cel puțin elementare. Spre surprinderea mea am aflat că avem o Strategia Națională de Competitivitate 2021-2027, deși încă în consultare publică (în 2024!). Unul dintre marile obiective ale strategiei este ”O2. Sprijinirea procesului de transformare digitală (Industrie 4.0) pentru creșterea gradului de competitivitate al întreprinderilor”. Documentul menționează clar ”Spre deosebire de celelalte țări europene a căror strategii/politici în domeniul adoptării Industriei 4.0 au fost deja implementate, în cazul României lipsesc din păcate acele trăsături distinctive care marchează diferența între documente operaționalizate în măsuri concrete pentru sprijinirea mediului economic și strategii rămase la stadiul teoretic”. Deci, toate aceste probleme par cunoscute la nivelul factorilor de decizie, important este acum ce facem mai departe și cam cât de repede.
  
  Sursa: https://www.contributors.ro/pica-sau-nu-it-ul-in-romania/