1. "Programul pe digitalizare este foarte ambiţios. Avem o aplicaţie care va construi practic tot bugetul public într-un format electronic. Budget Next Generation. Suntem foarte concentraţi pentru a finaliza absolut tot în timp util, ca să putem uploada în format electronic bugetul pe anul 2026“, a declarat Nazare .

El a adăugat şi că de anul viitor declaraţiile unice depuse la ANAF vor fi precompletate cu date pe care fiscul deja le are."

Din 2026, vom avea o declaraţie unică precompletată, un formular inteligent în care practic vom putea evalua date care sunt deja trecute în formular precompletate. Va fi mult mai uşor, astfel încât utilizatorul va putea bifa ce date consideră că sunt valide şi va putea completa acolo unde consideră că nu, dar va fi mult mai uşor. Şi e o declaraţie foarte importantă, care se adresează unui număr foarte mare de români care vor beneficia de acest lucru începând cu martie anul viitor. Încă este deschis termenul pentru consultări ANAF, încă organizează diverse consultări până la finalul acestei luni“.

2.„Avem o aplicaţie care va scana bonurile fiscale. Se numeşte AiBon, pe care o vom lansa în cel mai scurt timp. Este disponibilă în toate formatele. De fapt şi practic va fi o aplicaţie prin care orice cetăţean va putea să scaneze un bon, iar în momentul în care vom avea flagul respectiv ridicat în cloud, vom şti dacă casa respectivă de marcat este validă sau nu e validă şi vom avea practic aceste flag-uri care vin dinspre populaţie. Şi cred că e un semnal pe care îl dăm practic şi cred că e şi un semnal foarte bun de conformare fiscală. Nu am vrut să ne grăbim cu această aplicaţie, tocmai să avem o formulă a ei cât mai avansată şi să nu avem surprize şi în format pilot ea va fi lansată curând de Ministerul Finanţelor împreună cu ANAF. Nu sunt singurele aplicaţii. V-am dat doar câteva exemple din cele peste 80 de proiecte pe care le au Ministerul Finanţelor şi ANAF în gestiune, care se leagă de digitalizare, 55-56 de proiecte sunt practic dezvoltate cu bani din PNRR“, a afirmat Nazare.

3.„Pe zona de digitalizare este o fragmentare şi o lipsă de coordonare. Şi dacă e ceva ce sper să reuşesc în mandatul ăsta, este exact asta: să găsim o variantă prin care să aducem toţi actorii la masă şi să ne apucăm de ceva mult mai strategic decât s-a reuşit până acum“, a afirmat şi Oana Gheorghiu. Vicepremierul a anunţat în cadrul evenimentului că mandatul său include şi coordonarea eforturilor de digitalizare şi că ea îşi va asuma acest rol, de a pune toate resursele la un loc.

Trebuie să existe o coordonare. Asta lipseşte. Nu există centrul acela de comandă în care toate lucrurile vin, se centralizează, se verifică să nu se dubleze, să existe platforme interoperabile. Toate lucrurile astea se pot face dacă luăm decizia de a centraliza chiar decizia însăşi: de a face un inventar – ce avem, ce păstrăm cel mai bun, ce schimbăm. Cred că sunt nişte lucruri de strategie pe care trebuie să le punem pe hârtie şi să fie într-adevăr o strategie pe termen cel puţin mediu, asumată de toată lumea. Şi eu sper să avem sprijinul preşedintelui, fiindcă este esenţial. Atâta vreme cât la nivelul acesta există o decizie şi o susţinere, sunt sigură că toată lumea vrea. Toţi actorii implicaţi la nivel instituţional - că vorbim de STS, de MAI, de toate instituţiile – cred că toată lumea îşi doreşte, de fapt. E însă mai greu ca cineva să-şi asume rolul de a pune (totul) împreună. Eu o să încerc să fac asta“.

4.Ca parte a acestui efort, vicepremierul a anunţat că a demarat recrutarea unui director de IT guvernamental . „Căutăm un astfel de om, deocamdată la nivelul cabinetului. Dar trebuie să reuşim să găsim persoana potrivită care să şi vrea să vină în condiţiile astea“. România a mai avut în urmă cu un deceniu un director de IT guvernamental, rol care a dispărut între timp şi a cărui înfiinţare nu a dat rezultatele scontate, respectiv crearea unei coerenţe în digitalizarea statului.

Dragoş Pâslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, i-a dat dreptate fostului preşedinte al Estoniei, menţionând şi că ştie că unele eforturi – precum cel de a crea un post de director de IT guvernamental - s-au realizat şi în trecut, dar fără succes.

“Şi avea dreptate domnul preşedinte al Estoniei să spună că e nevoie de legislaţie, pentru că trebuie cumva să vii şi să forţezi trecerea peste lucrurile acestea. Dar, atenţie, discutăm de Ziua Cârtiţei. Există cicluri. Ciclul prin care trecem noi acum a mai fost, în urmă cu mai mulţi ani de zile, încă un ciclu în care s-a ales un CIO guvernamental, s-a încercat şi atunci un big push pe zona asta de digitalizare şi după aceea reforma a dispărut în neant. Nu vei putea într-o administraţie care-şi schimbă miniştrii la fiecare şase luni să faci digitalizare.Cum am putea face acest lucru? E un lucru care ţine de modalitatea de a construi coaliţii - cred că vom avea coaliţii pentru mult timp de acum încolo – şi ideea e de a înţelege că trebuie să lucrăm unii cu ceilalţi pentru un interes mai mare decât cel pe termen scurt este foarte importantă”, a spus Dragoş Pâslaru.

5.Pe de altă parte, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului Radu Miruţă a anunţat că o echipă de la instituţia pe care o conduce lucrează de aproximativ o săptămână la crearea “unei arhitecturi digitale a statului” pe care apoi cancelaria premierului – nu a vicepremierului care a anunţat că se ocupă de digitalizare, Oana Gheorghiu, ar urma să o preia şi să o impună celorlalte ministere.

“Ce încercăm noi să facem la minister este ca o echipă de oameni tehnici care a devenit funcţională de săptămâna trecută să gestioneze bucata tehnică de arhitectură de digitalizare a acestei ţări. Se întâmplă segmente de digitalizare în curtea câte unui minister, fără să vorbească prea mult cu ministerul de peste gard şi fără să aibă un plan despre cu cine trebuie să mai vorbească şi de ce.

Pe chestiunea de dezvoltare, da, în România lipseşte viziunea on top.

Viziunea on top este, în primul rând, conformă unui plan. Cum arată high-level design-ul digitalizării României? Nu-l ştim. Trebuie să-l creem.

Revin la ce facem în momentul de faţă. Discuţia oarecum este că trebuie să existe o echipă tehnică care să lucreze la arhitectura de digitalizare a acestei ţări, după care eu nu am nicio autoritate să îl rog pe un coleg ministru să implementeze ceea ce văd eu din diagrama aia că trebuie făcut. Decizia politică trebuie să treacă on top prin cancelaria prim- ministrului, care să impună pur şi simplu bucata de arhitectură asignată ministerului respectiv. De aici am pornit, lucrăm tehnic la creionarea acestei arhitecturi de digitalizare. Etapa a doua. Este o rugăminte din partea dumneavoastră să vă uitaţi şi dintr-un unghi din acesta extern guvernului. Sigur mai pot fi lucruri de îmbunătăţit. După care trecem la “enforcement-ul” politic care să se întâmplă prin cancelaria prim-ministrului şi da, e o provocare de a arăta cetăţenilor că e în interesul fiecăruia să se ducă să utilizeze.”

Întrebat de mai multe ori dacă ar fi de acord ca digitalizarea să fie separată şi coordonată de la un eşalon superior, Radu Miruţă a respins practic ideea, susţinând că deciziile tehnice trebuie să aparţină unui minister tehnic, în timp ce aplicarea acestor decizii tehnice doar ar putea fi trimisă la un nivel superior.

Sursa articol https://m-zf-ro.cdn.ampproject.org/c/s/m.zf.ro/amp/business-hi-tech/presedintele-nicusor-dan-materie-digitalizare-avem-strategii-avem-22959830