Edge Institute, think tank dedicat accelerării digitalizării în România, a lansat rezultatele unui nou studiu realizat de Ipsos privind percepția românilor asupra digitalizării școlilor. Cercetarea arată că majoritatea românilor susțin integrarea tehnologiei în educație, văzând-o drept o oportunitate de a crește calitatea învățământului, dar semnalează și obstacole importante care frânează acest proces.

„România nu poate rămâne la periferia transformării digitale. Investiția în digitalizare este, în primul rând, o investiție în elevi și în șansa lor de a fi pregătiți pentru meseriile viitorului și pentru o economie puternică pe plan european”, a declarat Robert Berza, Director Executiv Edge Institute.

Principalele rezultate ale studiului:

• Atitudinea generală: 70% dintre români consideră digitalizarea un lucru pozitiv în 2025 (în creștere față de 63% în 2024).

• Nivelul perceput de digitalizare: România primește un scor de 3,6 din 5, cu internetul (4/5) și digitalizarea firmelor private (3,9/5) în top, dar cu instituțiile statului și nivelul general al cunoștințelor digitale la un nivel inferior (3,5/5).

• Diferențe între generații și regiuni: Generația Z apreciază digitalizarea mai mult decât generațiile mature. Orașele mari (peste 200.000 locuitori) au scorul cel mai ridicat (3,8/5), ruralul se află la 3,6/5, iar Bucureștiul este sub medie (3,3/5).

• Cunoștințe digitale: românii se autoevaluează la 3,6/5, elevii fiind percepuți ca cei mai pregătiți (3,9/5), urmați de profesori (3,7/5), iar părinții la coadă (3,4/5).

• Percepția asupra școlii: nota medie acordată este 6,7/10, aproape identică cu percepția privind digitalizarea unităților de învățământ.

Studiul relevă că românii se așteaptă ca, până în 2030, școala să devină mult mai flexibilă și personalizată: programe adaptate elevilor, utilizarea resurselor digitale și a realității augmentate, teme și evaluări derulate pe platforme online. În plus, tehnologia este văzută ca un instrument de reducere a poverii birocratice pentru profesori și ca o oportunitate de a dezvolta abilități cheie precum colaborarea și comunicarea.

Totuși, există și bariere importante: dependența de dispozitive (35%), distragerea elevilor (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacțiunii directe (32%), factori politici (32%), costuri suplimentare pentru părinți (28%) și pregătirea insuficientă a profesorilor (27%). Alte îngrijorări majore privesc siguranța copiilor în mediul digital, cyberbullying-ul și furtul de date personale.

Actorii percepuți ca responsabili pentru digitalizare: 48% dintre respondenți cred că Ministerul Educației ar trebui să conducă procesul, urmat de inspectoratele școlare (38%) și școli (34%).

Inteligența artificială în educație: românii o privesc mai degrabă ca pe o oportunitate, menționând avantaje precum: alternative la meditații (43%), feedback automatizat (43%), aplicații educaționale gamificate (42%), biblioteci digitale și simulări virtuale. Totuși, principala temere rămâne pierderea contactului direct profesor–elev.

Concluzia studiului este clară: 72% dintre români cred că utilizarea mai intensă a tehnologiei digitale în școli ar fi benefică, însă pentru ca acest lucru să devină realitate este nevoie de soluții complexe care să abordeze atât barierele tehnice și organizaționale, cât și pe cele psihologice.

sursa: https://www.bursa.ro/studiu-ipsos-pentru-edge-institute-7-din-10-romani-considera-benefica-utilizarea-mai-intensa-a-tehnologiei-digitale-in-scoli-83569654