Recent, Comisia Europeană a început discuțiile cu operatorii de telefonie mobilă cu scopul de a utiliza aplicațiile de pe telefoanele mobile pentru localizarea cetățenilor, cu acoperirea tuturor statelor membre. Aceste state vor elabora, împreună cu Comisia, un set de instrumente pentru o abordare pan-europeană privind aplicațiile mobile în colaborare cu Comitetul european pentru protecția datelor.

Tehnologia digitală și problemele României

Dacă cetățeanul din majoritatea zonelor țării poate să folosească tehnologia de comunicare pusă la dispoziție de companiile străine, interacțiunea sa cu administrația este încă tributară birocrației off-line. Starea de urgență declarată în martie 2020 a permis Guvernului actual să forțeze trecerea la interacțiunea on-line cu instituțiile statului, pentru a menține restricțiile de izolare. Din păcate, rețeaua informatică a sistemului de sănătate (CNAS) a continuat să dea rateuri, iar digitalizarea ANAF rămâne încă un deziderat.

Administrația centrală și locală este încă departe de era digitală. Proiectele de digitalizare s-au implementat cu atâta lentoare încât pe parcursul unora dintre ele specificațiile tehnice ale echipamentelor care trebuiau cumpărate au fost depășite de avansul tehnologic. Finanțarea din fonduri publice (inclusiv cea din fonduri structurale) se desfășoară cu atâtea dificultăți birocratice încât multe companii abandonează ideea de a mai scrie propuneri de proiecte. Chiar și acolo unde investițiile din administrație s-au finalizat, ele nu au funcționat cum trebuie datorită absenței resurselor umane calificate (IT-știi sunt mult mai prost plătiți la stat). Iar experții apreciază că obstacolele sunt și de natură politică - există o feudalizare a țării sub aspect informațional.

Dar situația economiei? Punctele cheie - educația și inovarea tehnologică

România ocupă penultimul loc în UE, în ceea ce privește indicele economiei și societății digitale. Ponderea industriei este încă mare în economia României, chiar dacă industria socialistă nu a supraviețuit. Explicația constă în persistența unei forțe de muncă pregătite, relativ ieftine, care a favorizat investițiile unor companii internaționale. O situație care tinde să se schimbe: mulți ingineri au emigrat, forța de muncă nu mai este așa de ieftină, tehnologia evoluează spre robotizare. O excepție notabilă o constituie încă industria auto, dar și aici lucrurile se pot schimba (evoluția spre tracțiunea electrică, reducerea cererii datorită pandemiei).

Țara noastră se confruntă cu două provocări de ordin mai general:

•  deficitul tot mai accentuat de forță de muncă calificată;

•  cvasi-absența inovării legate de noua revoluție industrială.

Articol preluat de pe www.marketwatch.ro